Fetița de 9 ani din Galați. Da, cea care a fost ucisă cu bestialitate chiar de maică-sa…
Știți unde e jegul în toată această poveste? Unde e ticăloșia, unde e mizeria, unde stau ascunse lașitatea, mitocănia, nesimțirea, putregaiul și gunoiul solemn?
În noi. În mulți dintre noi. În cei care sîntem nepăsători, în cei care au senzația că „alții trebuie să facă”, „alții trebuie să acționeze”, „alții trebuie să ia măsuri”.
Imoralitatea imensă locuiește mai ales în vecinii acelei ființe ucise de o dementă. Vecini care știau situația, care știau că fetele sînt bătute cu cruzime, vecini care erau la curent cu tot ce se petrece. Mizeria stă mai ales în vecinii care nu s-au deranjat nici măcar o dată să sune la Poliție sau la Protecția Copilului.
Am să caut blocul în care a locuit fetița aceea. Iar cînd voi ajunge la Galați mă voi așeza în fața scării cîteva ore. Și mă voi uita la locatarii de acolo. Cum se duc la piață să-și cumpere roșii, cum scuipă semințe de la geam, mă voi uita la ei cum își plimbă cățeii și cum se spionează reciproc pe vizor. Am să-i privesc cum își duc traiul în cea mai deplină liniște. În cea mai profundă și latentă nesimțire.
În imagine e Alexandra, victima de 9 ani.
Text preluat de la Paul Gabor, via fb